Umbla vorba prin popor,
cum ca nenea Valisor,
in buzunar la piept pastra
mila,frica ,deminitatea

sunteam asa de simpli,
ieftini in cuvinte,
plangem la durere,
tacem cand se cere,

n-ai putere,
o faci numai cand ti se cere,
dai cu pumnul ,pica omul
nu da cu picioru,fie-ti MILA.
.


intuiesti o clipa doar,
ca in viata ai un dar,
dai din coate-ntruna,
crede lumea,ea nebuna?

unii spun ca riscul,
in timp le creste pliscul,
eu cu goale buzunare,
nu risc,de FRICA,oare?


nu-s nici tanar ,
nici batran,
si de umbra sunt fricos,
si de fel un om milos.

dar cand ceru-i,
negru-ntruna,
nici ea toamna,nici furtuna,
nu-mi calca,DEMNITATEA una.

o spun simplu in cuvinte,
nu-mi e teama nici de FRICA
de am o problema,nu am MILA,
nu ma pot abtine,DEMNITATEA e de vina