iubito ți-s ochii așa de negri de parcă ai mâncat pământ
un om privește în suflet și spune ce vede
de ziua gândului gardul adoarme cu fața în praf
calc prin tufișuri de uită-mă
soarele arde mituiesc un nor să se culce
clopotul ghiocului scoate limba printre raiele
apropiați-vă cei cu gânduri murdare cei cu apă în vine
oamenii-sticlă degrabă vărsători de plângeri
ascultați strigătul femeii vădane din poartă
înspre cimitirul din deal -nu veni stai acolo mamă!