|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ Despre maeÈ™tri, maiÈ™tri È™i calfe (text revizuit)
￭ (Momentul acela cand…)
￭ ​prolegomene la un plan de acÈ›iune conceput cu aportul persoanelor cu dizabilități
￭ Băiatul meu
￭ masă pentru două persoane È™i un gol venit de nicăieri
￭ ​un poet îmbrăcat în negru È™i mortierele sale ca doi dobbermani pe autostrada prin mare
￭ Copacul din hazardul acestei inimi
￭ ptiu
￭ Cum e muÈ™tarul pe mic
￭ Măria Sa Nesomnul
￭ Crepuscul
￭ să nu mori niciodată când sunt prezidenÈ›iale
￭ Capcană
￭ mamă moartă
￭ Unul dintre avataruri
￭ tragedie greacă
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Peisaj
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Andrei Novac [iristoamna ]
2009-01-27
| |
Mâna ta e moale
ca apusul unei dimineți de toamnă,
prin vise ne regăseam
ca două bucăți reci de pământ
atunci când gutuile
cad blând din copaci.
Pașii tăi adorm înainte de liniște,
eu mă apropii de carnea ta,
mult mai blând,
când plouă afară
sau atunci când crengile copacilor
rănesc oasele noastre direct în geam.
Ne furișăm prin palmele noastre
ca o carne moale și fără urme.
 |
|
|
|
