poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1846 .



Anotimpuri ostile
poezie [ ]
fragment volum

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Viorela Codreanu Tiron ]

2009-01-22  |     | 



Așteptînd primăvara

Îngăduie să crească o nouă taină
peste cuvintele semănate-n
țărînă!
Lasă iarna să le spulbere
în lumina-nghețată
și să le-ngroape
în înțelepciunea pămîntului
așteptînd o primăvară
ce va uita să vină!


Iarnă timpurie

Ninge duios pe sufletul meu.
Fulgi răzvrătiți împietresc
obosiți
pe genele timpului
și ard amintiri
ce-mi cîntăresc viețile trecute
pustiite prin veacuri
adunate acum în prima zăpadă!
Și, ninge!
Ninge duios
pe sufletul primei zăpezi!


Anotimpul lacrimilor

Anotimp al lacrimior încrustate
pe palmele plînse ale sufletului
mă-năbuși cu iluzia veșniciei
cu flacăra nevăzută
ce-mi devorează în liniște timpul.


Anotimpuri îngropate

Anotimpuri îngropate revin
în memoria timpului meu
unduindu-și pletele
peste anii mei netrăiți.
Mă strecor, printre clopote,
cu dangăt mut
în toate ungherele inimii tale
fără să știi cînd
îi voi sparge pereții.


Anotimpuri pierdute

Anotimpuri pierdute se dezlănțuie
în vifornițe liniștite
și înalță ramuri de sînge
ce curg ca iedera-albă, sălbatecă,
unde nimic nu mai amintește
urma din umbra
anotimpului de uitare.


Anotimpuri bezmetice

Anotimpuri bezmetice
prinse în jocul ielelor
dănțuiesc pretutindeni
și vor să mă-nhațe
din casa luminii.


Anotimp încătușat

Vine anotimpul încătușării
ce-și zornăie zalele
pe tîmplele mele;
îmi scutură pămîntul de stele
acoperindu-mi lumina
de unde țîșnesc
cu strigăt înalt
în ecoul prunciei.


Anotimpul tăcerii

Am adormit în anotimpul tăcerii
al reîntoarcerii
al sufocării
al destrămării cuvîntului
pîndind fereastra strigătului
din răvășitele plete ale adevărului.


Anotimpuri risipite

Sunt primăvara de pămînt
evaporată pe soare
Sun toamna din pămînt
risipită-n țărînă
ce a rodit prin vara uitată
și-așteaptă scuturarea
semințelor iernii.


Anotimp fără trup

Sunt amintirea
unui anotimp fără nume,
uitat pe drumul cenușii
în candele de sînge,
contopit în umbra mormintelor
fără timp,
fără trup,
fără lumînări.


Anotimpuri inerte

Cînd marea va crește pe munte
și izvoarele vor umple văzduhul
fără cîntec de ploaie,
voi dveni pasărea mării
pe genele valului,
mă voi transforma în paleta de culori,
fără nici o culoare,
cu care-ți voi picta
anotimpurile inerte.



Volum aparut la Editura "Axa" Botosani/ copyright : Viorela Codreanu Tiron

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!