poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4075 .



Mitică
poezie [ ]
din Caragialeta bis (2002)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Serban_Foarta ]

2009-01-19  |     |  Înscris în bibliotecă de Yigru Zeltil



Avea serviciu-n Cișmegiu:
da muștele afară;
când se-ntâlni c-un lefegiu,
cam după cinci, pe vară.

Mitică-i e amic fidel
cu gândul și cu fapta,
încât îi zice,-ndată, el:
“Hai, că te iau în dreapta!

N-ai la Război, la minister,
vr’un cunoscut? Că, iară,
nu-i dau grad soacră-mii, monșer,
de moașă militară!”

Ajung, într-astfel, la bufet:
“Ce-ai zice de-o flanelă
de Drăgășani? Ce mai buchet!”
Și cum, prin clientelă,

cei doi amici trec braț la braț
Mitică se răstește
la unul, cu o halbă: “Bea-ți
berea, că se răcește!”

Apoi, pe când amicu-abia
comandă una mică:
“Nu i-o da, domnu’ țal, c-o bea!”
se-amestecă Mitică,

care, cu gândul la păstrămi,
stufat, schembe, nisetri:
“Iaurt ai?” zice; “Este”; “Dă-mi
vreo câțiva centimetri!”,

adăugând: “Cu chifle moi!”;
șii, ca să nu-l scârbească
lactatul: “Pune-i usturoi,
vanilie sârbească!”;

și-amicului, după chefir,
cam pe la ceasul șapte:
“Dă-mi o țigară suvenir!
N-am mai fumat de-az-noapte

și-s într-un hal fără de hal
c-am dus-o într-un răznet,
și,-apoi, nu umblu cu metal:
mă tem, parol, de trăznet!

Dar te poftesc, dac-ai răgaz,
cam pe la opt exacte,
la operă.” “Ce cântă azi?”
“Relaș, în patru acte!”

(În paranteză fie zis:
cum Bucureștii are
renumele de mic Paris,
Mitică-al nostru, care

e get-beget bucureștean
par excellence adică,
este un mic parizian
și dumnealui, - Mitică.)

Or, el, în timp ce-al său amic
începe să se plângă
de dinți stricați, - unuia mic,
care stătuse lângă

ei și se chinuie, din cui,
să ia o pălărie,
îi zice: “Al’dat’, sub tălpi, să-ți pui
o coală de hârtie!”

Apoi, amicului: “Ziceai
că ai bocluc cu nește
dinți proști: îți recomand un ceai
din rădăcini de clește!”

Amicul pleacă, după doar
un ceas și una mică:
“Sal’tare, neică, și orvoar!”
“Să-mi scrii!” zice Mitică;

și țalului: “Scăpai vreo doi -
trei franci pe jos, dom’ Mișu;
dacă-i găsești, mi-i dai’napoi
de nu, e-al tău bacșișu’!”

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!