|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ sunt în corpul meu
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
￭ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
￭ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
￭ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Starea vocalei
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Victor Croitoru [Victor_Croitoru ]
2009-01-04
| |
Înscris în bibliotecă de cata cristina alina
Mă cotropește-ades câte-o vocală
rotundă și deschisă către ambiții mari
solitară între toate celelalte sunete și
atotstăpânitoare, vocală fără niciun
însemn și care nu-și găsește locul
în niciun cuvânt, peste ea doar uitarea
și nici aceea, vocala solitară este o
gară din care trenurile pleacă, o gară
pustie cu ziduri albe în care nu
sosește niciun tren, dacă deasupra
ei niciun soare nu răsare al cui este
pământul în care ea a răsărit și-n
care nu a putut da niciun rod.
 |
|
|
|
