Pagina: 1
Starea culorii
: Poezie 2009-01-21 (3607 afişări)
Starea închisă
: Poezie 2009-01-08 (3367 afişări)
Starea mării
: Poezie 2009-02-20 (4044 afişări)
Starea oamenilor
: Poezie 2009-01-06 (3420 afişări)
Starea simțurilor
: Poezie 2009-01-06 (3251 afişări)
Starea timpului
: Poezie 2009-01-06 (3530 afişări)
Starea uitării
: Poezie 2009-01-06 (3578 afişări)
Starea urmei
: Poezie 2009-02-17 (3561 afişări)
Starea verbului
: Poezie 2009-01-07 (3494 afişări)
Starea vocalei
: Poezie 2009-01-04 (3360 afişări)
Pagina: 1 |
|
|
|
|
Biografie Victor Croitoru
Victor Croitoru - un autor trecut prematur în lumea umbrelor (3 iunie 1951 – 24 august 1994), despre care aflăm că a fost o figură insolită a boemei băcăuane, în perioada ei de glorie „ateniană” si că a fost elogiat la debutul său în revista „Luceafărul” (2 august 1975), de criticul G. Dimisianu, care observa în poemele încredintate tiparului „o senzatie de preaplin sufletesc, de tumult lăuntric abia stăpînit, de comprehensiune în limita exploziei”. Destinul său ar fi fost cu totul altul dacă manuscrisul volumului încredintat Editurii Albatros, în 1976, ar fi urmat cursul firesc spre publicare si nu ar fi alimentat cimitirul sertarelor cu „refuzati” de asa-zisele exigente propagandistice ale cenzurii, pe seama căreia puteau fi puse însă si năravurile balcanice ale redactorilor.
Victor Croitoru nu seamănă în poezie cu nici unul din poetii Bacăului, de ieri sau de azi, a fost un solitar si un singular, iar retrospectivele culturale destul de numeroase în urbea lui Bacovia merită să-l consemneze la loc de cinste.
Poet din vocație, acesta a scris, a creat, insurgent șineliniștit, din convingere că doar literatura îl mai poate salva pe om dinbarbaria unei societăți meschine și ingrate. Toate tentativele sale de ascoate un volum în timpul vieții au fost sortite eșecului pentru simplulmotiv că autorul nu reușea să înțeleagă necesitatea compromisurilor peun asemenea teren. Boema sa s-a născut, la început, din teribilism, maiapoi a crescut și s-a radicalizat din exasperare și frondă. Citea mult,scria numai atunci când credea că are ceva important de spus celorlalți,mai ales reușea să-și uimească prietenii (Gheorghe Iorga, Sorin Preda,Dan Petrușcă, subsemnatul) transformând întâlnirile lor în fascinante spectacole de idei.
|