Floare delicată de cais
ce cauți în lumea muritoare,
când locul tău se află-n paradis,
învăluit în raze aurii de soare?
Tot orizontul necuprins
plânge înfiorat de disperare
că pieri și tu ca orice superb vis
ca orice miracol, acoperit de colb și uitare.
Poate că fructul ce va crește din tine
îi va aminti măcar o clipă
celui ce se va înfrupta din el cu încântare
că ai fost purtată de un înger pe aripă,
robit de a ta splendoare,
la începutul lunii mai,
când toată livada înflorită
semăna cu un colț din fascinantul rai,
când inima mea fericită
se bucura că ai fost prinsă în cosițe cu mândrie
de iubita mea cu păr bălai
ce mi-a jurat atunci credință pe vecie.