Scriu cu-u scris,
din suflet rupte
sunt cuvintele ,
duioase, ale mele
care alunecă-nainte
spre tot ce e scris
să fie;
Paradisul ce,
cuprinde scrisul meu
a mea dorință,
defineșe a mea ființă
ca un leu
din ce în ce,
dorul spus;
În a-ntrânsu-mi,
gând crispat
ca o pasăre,ce moare
în durere,
dar uitat,
ce v-a fi ,
e o dorință;
De-a spera,
spre tot ce-i bine,
Tot cei alb,
ce e frumos
eu în sine
timp duios, ce v-a urma,
pentru mine.