Un înger plânge-ncet privind
Cum pleci zâmbind – îngândurată
Și furi destinu-i amintind
Că te-a iubit odată.

Îl lași bocind pe-un nor difuz
Îndepărtându-te greoi,
Îl lași țipând, trist și confuz
Acoperit de ultimele ploi.

Un demon râde-ncet văzând
Cum spatele-mi întorci căzând
Și fugi din viața-mi prăpădită
Spre o lume adormită.

Privind un diavol alb și pur
Zâmbești cu inima-nghețată
Mâncând destinu-mi te-nfruptezi
Din inima-mi stupefiată