Azi mi te imaginez în fum albastru
Înotând prin el și strălucind ca un astru
Cravata mea-i strânsă încă de pielea ta goală
Acum gândul vorbește și gestul înșeală
Mă măsori din priviri și-apoi te apleci
Atât de confidențial fumul în care te-neci
Gustul buzelor tale îmbibate în lichior fin
Curg pe trupul meu neîncetat în note de sublim
Și-adun atâtea esențe-n trup în fiecare secună
Și sunt atâtea părți din tine ce încet mă inundă
Degetele tale-mi masează umerii pudrați
De stropi purpurii tocmai din eden chemați
E un asediu continuu între mine și tine
Și sunt atâtea stări ce vin pur de la sine
Timpu-i atat de dependent față de noi
Îi dăm o noapte de amor,ne dă un secol în doi.



Revin, la o țigară fină cu care te-mpaci
Nu văd decat roșul aprins ce se-ntețește când tragi
Atunci caut instant trupul tău curat
Cumva chocolate noir, zâmbind l-am intitulat
Pe coapsele tale-mi târăsc buza moale
Atingerea asta-ți vibrează corzile vocale
Ne scurgem printre nuanțe pal-nocturne
Stopii din noi se grăbesc în cupe să se-adune
Emoțiile nu se-mpart decat intre artă și noi
Ca un duet Stradivarius acordat în ritm de ploi
Alunec haotic ca un gest Gogh prin tine
Te pot descrie mistic ruda unei ramuri de feline
Limbajul silențios dedus din simtul primordial
Nu ni-l poate contesta decat piesa din fundal
Ce mă înpinge să-ți vorbesc ușor când cobor
În pași de-amor... sub ecuator.