poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-11-25 | |
Singurătate, tu mi-ești un mister prea cunoscut
Pentru unii doar...un regret că te-au avut, Nu te-am plăcut mereu, dar te-am iubit Și chiar ți-am pus un bob de vină,când m-ai întâlnit. Cândva erai un moft al timpului ce țuruia, Îmi plăcea prezența ta deși ochii-mi înmuia Pe parcurs,am început să cred ca într-un zeu Și-mi promiteam c-odată te voi gasi trofeu. Am crezut în paradoxul tău înfricosator Ce îmi croia în fiecare zi un pas de dor, Un dor ce nu știam spre cine merge Dar el mergea și își doarea ca pasul următor să lege. Mi-s palmele crăpate, retina suferindă De-atata timp de crez în așteptare în oglindă, Trofeul tău nu mi-l găseam niciunde Dar pasul încă-nainta ca sufletul să mi-l afunde. Virginitatea egoului meu Pe care maxim îmi doaream s-o pierd Cu tine, doar cu tine mereu Și iata gust din sânul tău Fericirea mea-i trofeu O găsesc, întrucât eu am crezut, Timpul tot pierdut ce m-a durut Se contrapune frumuseții ei ce m-a crescut.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate