poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-11-21 | | Înscris în bibliotecă de Zaharia Ramona
De câte ori deschid portița și intru în grădină-mi pare
Că mă cuprinde-o vrajă dulce, și florile-mi dezmiardă ochii. O fantazie uriașă le-a dat un strai la fiecare, Și fete nu-s pe tot pământul să-mbrace mai frumoase rochii. Pe crin l-a miruit în frunte, lăsându-i hlamida regească Să poată-mpărați cu fală norodu-i de mironosițe, Cicorilor le-a dat seninul strâns din privirea omenească, Iar râsul fărâmat prin lume l-a nins pe foi de romănițe. Sfiala care urcă-n fața fecioarelor când vine-amorul, Și toată jalea și netihna acelora ce-așteaptă mirii, Mâhnirea toat-a unui suflet pe care îl ucide dorul, Le-a pus pe-un ram, și-atuncea lumea s-a-mbogățit cu trandafirii. La fiecare pas te-așteaptă câte-o minune, – ici scânteie Ca un rubin o ghințiană, colo un stânjinel se joacă ... Slavă aceluia ce-aruncă din cer lumini de curcubeie, Și a știut să țese nalbei un cuib din tort de promoroacă! Slavă! căci trist-ar fi fost viața, și-ntunecat pe veci pământul, De n-ar fi fost macar o floare, ce-am fi sădit noi pe morminte? Ce-ar fi cernut, în primăvară, când trece prin grădină vântul, Și eu ce dar ți-aș da azi ție ca să-ți aduci de mine-aminte!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate