sunt trupul fraged de melc
ce se tîrãºte fãrã casã pe asfaltul rece
al unui drum infinit de alee pustiitã
nu mã pot miºca
este un poem doar pentru tine
blestemate cuvinte care nu vor sã se lege fãrã iubire
întotdeauna la fel despãrþirea
o coajã verde de nucã în loc de pîine

emoþia primei iubiri se pãstreazã ca vinul negru
în butelii închise ermetic
ne servim cu poftã apoi ne pãrãsim
aºa brusc
prietenii ies din viaþa-mi pe neobservate
fãrã a spune la revedere ciao pe curînd
cîteva sentimente înºirate ºi pînã la urmã pierdute definitiv
timpul se evaporã ia ºi din oameni cu el
fãrã a lãsa cadavre în urmã

mã bucur perfid de nenorocirile ce mã acoperã în lanþ
fãrã explicaþii
sau
regrete

something like
hey agonia
ce mai faci
eu sunt cea care
þi-a dedicat tristeþea

pentru cã
de fapt

tristeþea e o poezie paralizatã de la naºtere
suntem îmbrãþiºarea care se întîmplã fãrã cuvinte

eu sunt lacrima care nu vrea sã se verse
sunt un desen schiþat cu stînga de un copil deloc stîngaci
ultimul cîntec din lista cu melodii pe care niciodatã nu îl mai þin minte
sunt perechea veche de pantofi la care nu vrei sã renunþ
sunt soldatul care a învãþat doar a merge ca soldatul
poetul ce nu a învãþat sã scrie ca poetul
sunt perna moale ºi aromatã pe care dormind nu poþi avea coºmaruri
sunt infinitatea acestei poezii
ceea ce se concentreazã în doar trei puncte
ceea ce vãd în mine amicii
liniºtea care uneori substituie îngrijorarea
rugãciunea confesivã uitatã în mãnãstire
cuvîntul scris cu degetul pe geamul aburit
te iubesc-ul stîngaci
adevãru’ lãsat în urmã de un fugar cu inima mea în palme
singurãtatea ultimului rînd
piesa mai deprimantã într-o duminicã seninã
ideea lui enough for today
ceaºca de cafea crãpatã de amãrãciune
bucuria de a auzi sirena
ooooo yesss încã un cutremur
de data aceasta mã las chiar mã las neuitãrii
ce final frumos
cum fãrã de
banalul
pînã aici

five o’clock
în seara asta mi-am uitat parola
eco nopþi cu miros de toamnã
anii în buzunar
îi port pe toþi fãrã de ruºine
ºi nu-i dau nimãnui
desprinderi nefireºti de somn
îi zic ºi insomnie
oameni frumoºi
coincidenþe
o dimineaþã fãrã colgate
dacã-i coºmar
sã fie pîn’ la capãt
nu rîde nu
chiar dacã-i comedie
tu sã nu rîzi
mã doare capul iar
rupturi de vis
asta nu-i ...
primul sãrut pe gurã
ana ºi haou
ei cunosc ce-i dragoste
deh voi poeþii ce ºtiþi voi de iubire
cînd tinereþea-þi strînge sub cãmaºã
zvîcnetul de inimi
lacrimi
vreau doar sã te vãd din nou

(...)