"odată am ucis o poezie/am tras cu praștia-n ea și-am ucis-o"

totul începe așa:

două mere stăteau pe o pătură în trivale
el era mai trecut ajunsese chiar la palatul imperial din viena
ea era încă verde deși pe o parte începuse deja să se coacă
discutau aprins despre culoarea pe care ar trebui s-o aibă copiii sîmburi
despre cum ar trebui să cadă să tacă ori să facă dragoste ca două mere
în plină recesiune

el îi spunea draga mea am fost o vreme episcop
în anul lui dioclețian ea își mușca buzele dioclețian cine e
prostuțo prostuțo prostuțo
dioclețian ăsta era un patron care avea un magazin de suveniruri la roma
m-a prins predicînd într-o zi poporului de fructe fugit de pe tarabe
(probabil nu mai voiau să ajungă pe masa aristocraților)
și dioclețian ăsta după cum îți spuneam mi-a zis dacă nu renunți la dumnezeul tău
îți voi tăia capul m-a pus în lanțuri și m-a plimbat prin viitoarea piață san pietro
poporul de fructe(să-i facă pe plac) arunca în mine cu tot felul de coji
mi s-a făcut frică i-am zis dumnezeului meu du-te bă mai bine mai bine un dumnezeu viu decît unul mort și dumnezeul meu a ieșit ca un crab pe o plajă
o vreme am trăit rușinat cu capu-n pămînt munceam cu ziua în băile publice
pînă la urmă m-am întors predicînd dioclețian n-a stat pe gînduri mi-a tăiat capul
de-atunci toată lumea îmi spune sfîntul coajă de măr

vara eram un trăsnet de patru milioane de volți
coboram pe pămînt cînd aveam chef
cel mai mult mi-a plăcut să carbonizez copacii
uneori oameni e drept mai rar dar se întîmpla
recunosc
să mă îndrăgostesc de una o străbăteam din cap în picioare
nu știu cum dumnezeu se făcea
întotdeauna ea se năștea pe 16 august
întotdeauna eu ajungeam în pămînt

despre iarnă nu știu prea multe nexus le zicea întotdeauna mai bine

*


astăzi vremea e în răcire absențele vor sufla slab pînă la moderat
temperatura maximă va atinge temperatura trupului tău
draga mea vremea asta e o femeie care își prinde părul să nu-i cadă în ochi cînd face piața
horoscopul îmi spune că azi sînt hipersensibil mă sperii cînd se deschide brusc ușa ori cînd primesc mailuri
și că ar fi bine să evit investițiile pentru că voi pierde o sumă importantă de bani
draga mea răul deja e făcut am descoperire de cont
ți-am cumpărat ouă de aur și tezaurul dacic
ți-am cumpărat o insulă în caraibe ne vom face o plută de bambus
ori o corabie vom porni numeroase atacuri asupra convoaielor de prințese pentru că eu sînt mallasorte
și m-am cununat cu moartea vom numi corabia noastră vijelia cel puțin așa voia tom s-o impresioneze pe becky(oare în felul acesta ar trebui să curgă povestea?)


totul începe așa:
două mere stăteau pe o pătură în trivale
el trebuia să plece
ea era încă verde