mă pun să scriu și eu câte ceva chiar dacă foaia va rămâne tot albă
aud cum pixul scârțâie fiecare literă ce fuge într-un colț al foii
le desenez aripi de înger și câteva secunde de bucurie
după care le pierd în așteptarea putrezirii trupului
însă dacă dai pe aici nu întreba de mine/mergi mai departe și lasăți pași să calce în urma ta

în interiorul unei balene ucigașe mi-am trăit copilăria
mă jucam cu cele mai frumoase vietăți marine
aveam atâtea întrebări de pus dar nimeni nu mă asculta
dar toate aceste întrebări le-am păstrat pentru ziua în care balena va fi ucisă
iar eu odată eliberat voi trece cu ușurință prin viață

într-o seară un înger a venit la mine și mi-a spus :
vezi tu aceste aripi frânte, vezi tu aceste mâini robite
le văd cu ochii, le simt cu mâna, aud durerea cu urechea
dar îngerul avea să plece pe-o scară făcută din trupuri de om
e ca atunci când stai pe loc fără să îți dai seama că telecomanda e lângă tine

eu însă nu am înțeles un lucru
când ți se arată un înger
de unde știi că nu a fost îngerul tău păzitor.