poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-08-15 | |
Prin deșertul fără umbre, arzător și dezolant,
Unde soarele e tartor, iar nisipul ambulant, Bate-un vânt de uscăciune cu cristale de opal, Adunând toți credincioșii sub un cort de rit papal. Într-un colț de cort, acolo, în sectorul de femei, Stă o tânără fecioară și se roagă cu temei. Fața-i albă, ca de înger, strălucește preafrumos, Ascultând la ruga sfântă, ce-i cântată de-un bărbos. Ea-i venită de departe, tocmai din Galilul vechi, Însoțită de-al ei Iosif, și de alte trei perechi. Au plecat cu luni în urmă, ca să caute popas, Căci e timpul ei să nască; multă vreme n-a rămas. O fecioară care naște? Asta nu s-a mai văzut. Ce miracol să se-ntâmple? Ce miraj de necrezut? Pentru ea, o biată fată, pură ca un nor de nea, Ce se scaldă în izvoare precum blânda rândunea? Ea a fost de cer aleasă, purtătoare de mesaj, Tocmai fiindc’-a fost curată, necurtată de vre-un paj. Dumnezeu a înzestrat-o cu un sfânt angajament, Și a pus în ea sămânța; n-a fost nici un accident. Restul se cunoaște bine și minunea s-a produs, Salvatorul de păcate pe pământ a fost adus. El sălășuiește-n oameni și le poartă pașii grei, Ca să ierte cu blândețe, de-s prieteni sau mișei. 14 August 2008
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate