Frumos te-a aranjat destinul!
Așa,
Cu trupul alb și pletele în vânt
Și bine ți-a mai pus pelinul
Pe buzele ce tainic,
Își pun cuvânt în nume sfânt.
Ce gest șăgalnic!

Și cum te-a preferat divinul!
Așa,
Cu glas de înger și priviri de cer
Și bine ți-a mai pus însemnul
În sufletul ce feeric,
Îți da iubire învăluită în mister.
Ce dor eteric!

Ce mult te-a îndrăgit natura !
Așa,
Cu mere-n sâni și visine-n în sărut
Și bine ți-a mai pus căldura
În gesturi ce duios,
Cu mângâieri tributul au cerut!
Ce vis frumos!

Dar, vai!
Cât de nedrept ai fost creata
Lăsându-ți darul de-a alege!
Că ești o Eva răsfățată
Ce doar Adam te înțelege!

Deci,
Roagă-te la Dumnezeu
Așa cum numai tu o faci,
Să ai parte de Adam, mereu
Și veșnicia s-o îmbraci!