Mi s-a terminat rola de cuvinte, iubito !
Și la librărie e închis la ora asta.
Ce-ar fi dacă…aș tăcea numai ?
Iar tu, să vezi cum mi se scurg cuvintele din ochi prin canalul ăla destinat lacrimilor,
Cum ar fi ?
Să te iubesc pe muțește, să te ador asurzitor,
Să nu îmi pese că sunt surdo-mut de dragul tău
Și te iubesc aproape pe orbește.
Mi s-a terminat rola de cuvinte, iubito !
Iar librăria de vorbe a intrat în faliment.
Nu-i nimic ! Eu mă mulțumesc să te am în ciuda muțeniei mele,
Să o iau iar de la clasa întâi în sus
Până voi învăța din nou să îți scriu surâsul cu litere de tipar.
Până voi crește din nou puțin mai sus de gleznele tale,
Rămâi neschimbată și străduiește-te să vezi
Cum mi se scurg cuvinte mute în formă de îmbrățișare
Prin canalul ăla destinat lacrimilor.