poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-07-11 | |
1 A r t și L a z
a ieșit Art dimineața să se pișe. veceul părea al naibii de departe, mai ales în unele dimineți când toți bărbații casei se ciocneau cu mici miracole. opt dimineața dar nici vorba de rouă. cărărușa era abia- abia umedă de ploița de ieri. Art și-a scăpat țigara din bot, ea a cazut în groapa cu rahat. seara la ora șapte, avea întâlnire cu prietenii săi. aveau să se adune în vale, la șosea. asta pentru că Art împlinea, daca nu greșesc, 18. au venit șapte inși. erau deja beți. n-au avut răbdare și l-au felicitat exact în drum. s-au grupat câte 2 și scoteau lucruri din genți pentru Art. Laz a rămas ultimul și unicul care nu a scos nimic din geantă. în scurt timp tinerii s-au lăsat înghițiți de amețeala satului. peste cinci zile Art și Laz stau la marginea localității pe terasa albastră poreclită suncity. ei beau bere și nu știu ce să spună. Laz scoate un sunet mârâit și înecat. - nu ți-am dat nimic de ziua ta pentru că aveam în geantă exact aceeași corăbioară pe care ți-au dat-o frații dudu. n-aveam ce să fac. a schițat un zâmbet, dar a și tras o înjurătură. 2 M a r t a satul se întindea într-o văgăună. din oarecare motive anume în acea zonă nu se întâmpla astfel încât să plouă de-a binelea. timp de o lună oamenii din sat așteptau apa. norii se adunau deasupra, însă apa nicidecum nu cădea. acoperișurile deveneau parcă din ce în ce mai palide. Marta era vecina lui Art. avea în jur de 40 și fața îi era arsă de soare și chinuită. ea și cu sora ei se plimbau acum printr-o piață din chișinău. s-au oprit la o oarecare tarabă. vânzătorul s-a apropiat. vrem pantofi bărbătești: marimea 42, întunecați la culoare, maxim 300 lei. bărbatul a scos ceva elegant dar care să arate și sobru. femeile erau îmbrăcate numai în negru. Marta a pus pantofii într-o torbă în pătrățele. a început să plângă. sora ei a plătit și ele au plecat.. 3 A c o p e r i ș u r i duminică pe la unsprezece a.m. toți sătenii așteptau un miracol. norii grei s-au adunat ca de obicei deasupra acoperișurilor. lipsea ca un anume voinic să urce cu o scară până la cer și să străpungă cu o furcă norii greoi. acel voinic era primarul. el a cumpărat un dispozitiv care arăta ca o rachetă. la ora 12, din centrul satului, va fi lansată racheta, și duminică avea în sfârșit să plouă. o mulțime de oameni erau urcați pe acoperișuri. minunea își va lua zborul spre cer. Art era cățărat și el pe acoperiș. oamenii vegheau. Art s-a scărpinat la picior și pe piele a apărut o roșață. s-a ghemuit și și-a întors privirea spre curtea vecinilor. undeva în hudiță copiii băteau o minge terfelită și închisă la culoare. se auzeau hohote de râs. la intrarea în casa Martei era rezemat un capac roșu de sicriu. a început să plouă mărunt și apa cădea cu poftă peste serele sătenilor. se lăsa răcoare. primarul a înjurat urât din cauză că racheta a costat mulți bani
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate