febra vine, mi se așază în corp tacticoasă, își aprinde o țigară.
Își ferește mereu ochii. Îmi feresc mereu ochii.
și tot ferindu-ne noi astfel, așezându-ne unul în altul ca într-un act sexual,
descoperim că relația noatră nu mai merge,
că amintirile noastre au fost suprapuse la montaj,
că lucrurile nu au contururile acelea strălucitoare și mișcarea lentă
de fuste cu cururi bombate, mai degrabă tari decât moi.

Și apoi divorțul. Ea sictirită, eu sictirit. Fără copii, fără probleme,
alcoolismul și preacurvia.
Apoi febra se ridică tacticoasă, își netezește fusta,
cu buzele țuguiate depune țigara
și iese.