Fiecare muritor
în suflet poartă
o nevăzută cruce
dată
de cel căruia i se închină
și dă tuturor
o meritată soartă;
cu ea venim în această lume
înveșmântați în lumină,
pe ea ne este înscris un nume
pe care îl purtăm
cu inimă senină
coborând în prăpastie sau urcând spre culme,
cu ea în mână luptăm
împotriva suferințelor
și tot de ea ne agățăm
coșul plin al iluziilor;
pe ea ne ducem
când ceasul timpului sună
răstigniți
de propiile noastre păcate
și fără cunună,
ori pironiți
și cu speranțele legate,
aduși ca jertfă
unor zeități întunecate
de cei care în suflete
au izvoarele iubirii secate
și mințile goale,
de trufie și nepăsare
cu rîvnă curățate.