poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-05-29 | |
O umbră plictisită
s-a întins sub coroana verde a unui tei bătrân pe când o clipă fugărită de timpul hapsân s-a cocoțat alături pe o căpiță de fân să-și tragă sufletul și să se ferească de furia dezlănțuitului stăpân. -Hei, tu, copilă, i se adresă în șoaptă umbra cuprinsă de milă, vino și așează-te lângă mine coroana teiului va fi adăpost și pentru tine și pavăză în calea timpului! Clipa o privi zâmbind și îi răspunse cu sfială: -În drumul meu scurt am văzut pierind atâtea umbre încât nimeni nu poate să le țină socoteală. -Glumești, spuse umbra ofensată, uită-te la trunchi, uită-te la crengi, surată, crezi că pe acest copac îl poate doborâ cineva vreodată? -Dacă ai vedea în zare ce văd eu acum, ai înțelege, dar tu nu te poți ridica neavând nici aripi nici picioare de aceea eu îți spun: pentru toți este o singură lege. -Și care este aceasta? întrebă umbra curioasă. -Moartea nu alege, iar acum însoțește doi bărbați purtând în mână înspăimântătoarea coasă. -E treaba ei, mie nu-mi pasă! -Poate crezi că e o farsă, dar bărbații sunt tăietori de lemne și vin spre teiul ce îți ține loc de casă iar moartea rânjește și pentru tine este îmbrăcată-n rochie de mireasă.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate