poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-05-25 | |
Și dac-ar fi ca nimeni și nimic să nu mă mai cunoască,
Mi-aș legăna tăcerea de surâsul tău albastru Inventându-ți glasul iar și iar și scrijelindu-te prin vorbe Pe o pictură cu un Dumnezeu mai bătrân, Atât de bătrân încât m-a învățat să te ador încă dinainte de a mă naște… Și dac-ar fi să nu mai fii cea pe care o știu, Aș învăța să te învăț din nou pe deasupra, Mi-aș răstigni privirea de chipul tău Renăscându-ți culoarea ochilor ca pe o frântură de zgomot, Ca pe neliniștea mea când nu mai știu dacă pot să te scriu… Și dac-ar fi ca toate lucrurile ce mă înconjoară În toată neființa glasului meu când te strig S-ar numi ca tine când nu mai știu cine sunt, Te-aș întreba dacă nu cumva mă cunoști de undeva, Dintr-o fărâma de umbră găsită prin buzunarul tău cusut cu ață albă. Și dac-ar fi să nu mai scriu ce ar putea să fie, Mi te-aș aminti ca pe cineva aproape cunoscut, Cea de care îmi legăn tăcerea aproape deranjantă, Cea de care îmi răstignesc privirea Ca de Acel Dumnezeu bătrân care m-a învățat să te ador încă dinainte de-a mă naște…
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate