ne îndesăm și mai mult
unul în celălalt
până când nu mai știm cine fură
și cine este furat

m-am obișnuit cu ticăitul tău
ești unitatea mea de măsurare
a timpului imperfect

slujba religioasă este mereu
la aceeași oră din zi
când inima răzbate cadranul
începe o nouă lecție, un alt sfârșit

pendulez în jurul tău la fel ca
în jurul unui punct fix
un mecanism de perete
pe care doar zidul
îl mai suportă

atunci când obosesc
devin un instrument nemaivăzut
port cerul pe umeri

pendulez foarte stângaci
sosirea păsărilor călătoare
uneori întoarcerea ta