| poezii v3 | Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|  |  |  |  |  | ||
|   |                     | |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|  |  | |||||
|  | ||||||
| 
		  agonia  
 
■ Manualul fluxului intern    
 Romanian Spell-Checker  Contact | 
 - - - 
      - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -  2008-04-17 | | 
Să pierzi pe cineva E ca și cum ți-ar arde o casă, rămîi cu o temelie înnegrită Sub un acoperiș căzut într-o parte, Ca o pălărie pusă pe creștetul unui mort. Eu am atîtea case arse, stau toate pe o colină, umbrite de o lună transparentă, Ca ochiul de sticlă al unui mort. Ultima casă fumegă încă, o flăcăruie mai ostoiește o grindă, Precum o lumînare mică la căpătîiul unui mort. Vom bea vin spre dimineață, vom privi sătucul stins, albindu-se în soarele orb, Ca varul stins turnat într-o groapă comună Iar ce mai este viu și beat în noi, Se va întoarce inapoi, călare și cîntînd, s-adoarmă la castel. 
 | ||||||||
|  |  |  |  |  |  |  | |||
|  | |||||||||
|  | Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. |  | |||||||
|  | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate