Somnoroși, fulgi tăcuți și grei
Mângâie asfaltul cald
Pe care am călcat.
Din spatele gratiilor de sticlă
Ochii mei uimiți
Deslușesc povestea nopții.
De pe cerul roșu
S-a dezlipit luna
Și a căzut în balta înghețată.
Liniștea cântă printre crengi
Primul roman de dragoste
Al frigului.
Timpul s-a lăsat curtat
De gerul alb
Uitând să mai măsoare viețile.
Din depărtări…
Totul pare atât de frumos…!
Doar gândul hoinărește.