poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-03-11 | |
se spunea că îl vor crucifica sau îi vor tăia capul
nimeni nu știa mai multe mai întâi a trecut o zi apoi două s-au făcut trei și tot așa trecuse și vara și iarna se topiseră zăpezile un miros proaspăt de verde se simțea apoi cineva a început să cânte și-au băut și-au mâncat * erau mândri de tot ce era al lor setea era a lor lăcomia era tot a lor pământul de sub picioare le aparținea la fel și cerul de deasupra capului curvele lor erau curvele lor iar de s-a abătut molima pe la ei au primit-o ca pe un vechi camarad * într-o zi le-au murit peștii nu au plâns nu au bătut clopotele i-au îngropat fără fast apoi chiar deasupra mormântului au întins masă mare au mâncat cartofi copți cu unt și sare într-o tăcere marcată și mai tare de clefăituri după au plecat fiecare într-ale lor la setea lor la curvele lor când cineva a început să cânte au băut și-au jucat * din când în când mai începea războiul strângeau armele la piept ca pe niște iubite apoi se duceau mureau pe câmpul bătăliei scoteau noaptea din piepturi și înveleau dușmanul cu ea se întorcea câte unul să aducă vestea victoriei mergeau cu toții să-și îngroape morții bătrânii cântau copiii chicoteau și zâmbeau la întoarcere mâncau pâine din grâu încolțit și tăceau cum se tace într-un nou început * odată s-a îndrăgostit unul dintre ei de o fată de dincolo i-au dat binecuvântarea i-au dat o bucată de brânză și niște mămăligă otrăvuri cuțit peste câteva zile toți flăcăii se iubeau cu femeile de dincolo iar totul era la fel ca înainte setea era a lor curvele lor erau ale lor și când cineva cânta beau și jucau * acolo se murea de fericire din timp în timp câte unul cădea răpus peste masă cu vinul șuvoaie pe piept cu sîngele gâlgîind șuvoaie din piept nimeni nu zicea nimic toți cântau rănile de cuțit păreau guri cântătoare care țineau isonul fericirea era toată a lor curvele lor rămâneau curvele lor și moartea dansa împreună cu ei dimineața când scoteau soarele din suflet ascundeau noaptea în schimb îngropau cântecul beau un lapte ce părea negru se uitau așa în depărtare până ce liniștea se prelingea ecou după ecou
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate