mă trezesc lângă tine atunci când nu mai simți nimic

îndeși furia în pernă respiri printre oameni-gratii
cureți îndelung praful de pe tălpi
tremurul agresiv care anulează orice vibrație tandră

nu te pot atinge

mă înfășor doar nopțile
fașă aseptică în jurul rănilor tale prelungi
acopăr moartea mamei
murgii sacrificați înainte de naștere
scaunele goale umerii vineți ai taților

discreția mea - o felie de pâine neagră
pe care întinzi în fiecare dimineață somnul
și te cufunzi până hrănești și copiii copiilor
- singura făgăduință caldă în care mai crezi -

când toate făgăduințele se sfârșesc îți deschid ochii
prin fiecare simț