poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-01-31 | | Înscris în bibliotecă de Darie Ducan Telefon peste moarte În lumea numelor străine, Mă simt, și eu, un străinez, Iau telefonul lângă mine și n-am ce număr să formez. Trăiesc, fără speranță, drama Că neamul meu, acum, e frânt, Mi-e dor de tata și de mama, Dar nu au număr, la mormânt. De convorbiri cu ei sunt gata și în necunoscut mă zbat, îi sun pe mama și pe tata, Dar crucea sună ocupat. Au numere secrete parcă și aparatul n-are ton, Deodată aflu și tresar că Nici moartea n-are telefon. Mi-e dor de voi, părinți din moarte, Cu lacrimi bine vă cuvânt, Și uit că ați plecat departe Și n-aveți roaming, sub pământ. Formez un număr, oarecare, Întreb precipitat de voi, Dar știu că mort e cel ce moare și nu mai vine înapoi. Și, vai, de-atâta timp încoace, Vă chem și-n visuri, să v-ascult, Dar iarba pe morminte tace, Cu număr desființat demult. Și, dacă o să ținem minte, Probabil, când o fi să mor, Am să vă caut în morminte, Pe-un număr de interior. 9-10 iunie 2007A.P.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate