poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-04-11 | |
Atât de multe rele despre soacră
S-au scris, s-au spus și se mai clevetește, C-ar fi otravă, ciumă, c-ar fi acră… La mine însă, nu se potrivește… Și nu c-aș vrea ca să vă bag în boale, Nici să mă laud, ori să fac gargară, V-o spun pe bune, nu-nșir vorbe goale : Cunosc o soacră, extraordinară ! De-atâția ani trăind cu ea în casă, Nu știu să-mi fi făcut o mutră acră, E o femeie, bine chiar aleasă, Că d-aia zic, mai rar o așa soacră (!) De cum mă scol din pat de dimineață, (Doar să vedeți de mine cât îi pasă !) N-apuc măcar nici să mă spăl pe față, Cafeaua și țigara-mi sînt pe masă, Apoi când plec, frumos ea îmi așează La gât cravata, chiar și nodu-l face, Iar părul, că n-am mult, mi-l aranjează, La dungă, apretat, la patru ace ; Când vin acas’, m-așteaptă bucuroasă, Și-asta mereu, nu c-ar fi zi de leafă, De-atâta stres, să sufăr nu mă lasă, Masaj la tâmple-mi face și la ceafă ; Un șpriț în plus îmi dă, când vine cina, Ce-o pregătește numai pentru mine, Iar când mă culc, tot ea stinge lumina Și-apoi…nu vă mai zic, că mi-e rușine. Acum, tu cititor care roșești, De nu mă crezi, ți-o spun că nu mi-e greu : E soacra norei mele, din Pitești Și mama lui Costel…băiatul meu ! Valeriu Cercel
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate