I.

încremenite secunde
traversează dimineața,
ordonate-n coloană.
mărșăluiesc
în bocanci
pe tâmpla mea

- retină a miezului
târziu de început
…

II.

din umbra poemului
gândul
se sfarmă
de caldarâm.
mantalele ploii
dansează obscen
…

III.

pe eșafod,
derapajul culorii
în cădere.
al treilea ceas

- șoaptă
a cuvântului
timp
…

IV.

se aude
clipa
sunând sideral
a pustiu.
uitarea înfrânge -
și mâine
e o zi
cel puțin tristă
pentru a privi
înapoi
…

V.

moartea lui Cronos,
regele orb
- prezent
conturat
pe albul hârtiei.
amprenta
unei inimi
în formă de stea
…

VI.

o plângere
mută -
acest recviem
oblic pe portativ.
cădere
în amurg
…

VII.

panoptice zboruri
- încătușate
în răstimp -
topesc spațiul
trist
al chemării.
reinventăm anotimpul
uitării
fără a cripta
entropii
…

VIII.

umbra
trupului tău
- ca o pasăre
de piatră -
tăind mut
asfințitul.

din albul
nerostit
al zăpezii
se prelinge
tăcere
…

IX.

mă predau
destinului
- cum o cetate-n
asediu.
un presupus
recurs
al conștiinței
…

X.

ceas
de taină
- orologiul sună -
recviem în inimi
clipele
trecute
…

XI.

cuibul
unei păsări
de piatră
- cenușă
pe albul
zăpezii.

norii
se lacrimă
târziu
a uitare
…

XII.

la porțile
infinitului -
clipa
își răstignește
trupul
a moarte
…

XIII.

în templul
gândului
- te alungă
tăcerea
cu pietre
de moară
…

XIV.

caligrafia
acestei
clipe

- croazieră
de lux
pe apele
Acheronului
…

XV.

nimic din ce este
nu pare a fi,

nici acest
peregrin
- sufletul meu -
izgonitor
de îngeri
…

XVI.

peste cuvinte
- o mare
de lumină -
Dumnezeu
traversează
grădina
…

XVII.

neliniștea ta
- o altă formă
a tăcerii -
certitudinea
verbului
perfect conjugat
la timpul
uitare
…

XVIII.

timp
al sufletului
nostru

- optsprezece aripi
și tot atâtea
vise
reclădesc
Atlantida
…
XIX.

la început
a fost
doar toamnă.

peste cuvinte,
mi-e toată
dragostea de tine
primăvară
…

XX.

cerul lacrimă
a iarnă

trupul tău
albă zăpadă

fluturii dansând
obscen
…

XXI.

o secundă reală
- ceasul de rouă -
ecou
al unui
cântec
sideral
…

XXII.

infinitul acesta
naște
păcate
cu rădăcini
adânc înfipte
în piatra
cuvânt
…

XXIII.

cuvântul
rostit
în inimă

- o altă formă
a tăcerii
…

XXIV.

neștiute cuvinte
spală ruina
hulpavului timp

cum îngerii
își leapădă
nimbul - negrit
de păcate
…

XXV.

de-al tău trup
mi-e sufletul
flămând
- cenzurat -

zeiță
cu aripi de rouă
…

XXVI.

străină
printre
cuvintele mele,

iubita
își confecționase
inimi
de împrumut
…

XXVII.

mi-e sufletul
tot - o livadă
de corcoduși
în floare

- pe care
Dumnezeu
îi taie
…

XXVIII.

nici un cuvânt
pentru noi,
o singură clipă-i
de ajuns

- cum gândul
unei nopți
sfârșește
în visul
neînceput
…

XXIX.

suflete
din ce
ești zidit?

- răspunde-mi
fără cuvinte
…

XXX.

mă despart
de cel ce-am fost.
mă predau
destinului

- mi-am zărit
nimbul
conturat în oglindă
…

XXXI.

timpul s-a convertit
ermetic sufletului tău.

iluziile noastre
umblând
bezmetic printre sentimente
exorcizează
sufletul meu desenat în
cuvinte
…

XXXII.

zăpada
ce mușcă
flămând
din carnea
lupului - totem
se prelinge
pe retină
ermetic

tânărul dac
învață
să moară
…

XXXIII.

luna
ca o țeastă
- în cripta noroasă -
de cer
se atârnă
obscen.

imaginea
obtuză
a târziului
neînceput
apocaliptic
desenând
remușcări
…

XXXIV.

monograma
încrustată în vers
ce-și
arcuiește silueta
spre tine
râzând zgomotos și
imaginea
unei biblioteci
arzând -

iubito
ascunde-ți privirea
și nu desena
inimi peste
cenușa din noi
…

XXXV.

o ardere
de pasăre Pheonix
acest
crucifixul
putrezit
în cenușă
…

XXXVI.

lângă
umbra gândului tău
insistent
zâmbește
asfințitul.

vitraliile nopții
ascunzându-ți privirea -
desenează obtuz
utopii ce
vindecă perfid
agonia tăcerii
…
XXXVII.

ascultă cum
liniștea desenează
eclectic
xilogravura
acestui anotimp -
nerostite cuvinte
deconspirând
ruina
atlantidei.

muzele
au tăcut
neliniștite -
ermetic
surâsul lor
cadențând
utopii
…

XXXVIII.

nu confecționa
iluzii din acest
catharsis
oblic.
liniștea întunericului
e o altă dimensiune convergentă
tăcerii de piatră din
artefactele nopții -

gânduri
răstignite
ermetic pe
crucea resemnărilor noastre
utopic desenând nerostiri
…

XXXIX.

am atins
lumina
prin ochii
unei păsări de piatră.

imaginile născute
s-au cuibărit
în revărsarea dimineții

- cum pasărea
lovind cu aripile
a deschis colivia
…

XL.

din muțenia
clipei, păgână
nașterea
cuvântului
- spre mântuirea
ce va fi să vină -
ermetică
încrustare
…

XLI.

ostentativ,
răsucisem
în mine
cuvântul.

îmi testam
rezistența
în fața poeziei
…
XLII.

soare crud
la orizont

- crepusculară
umbră -
desenând îngeri
peste zăpezi
…

XLIII.

mâine vom desena
iluzii
rătăcind fără busolă
aievea, printre gânduri
bezmetice, fără de sens -
emoțiile unui nou început
lucid și totuși obtuz
ascunzând nerostiri
…

XLIV.

îngerul
mă privea
drept în suflet

- cum un piron
străpungând
carnea crudă
…

XLV.

gânduri de sârmă
străjuiesc
diformitatea
îngerului amnezic

lovind colivia
…

XLVI.

pe tâmpla ta
gândurile mele
se preling oblic

- contorsionăm
imagini
anagramând utopii
…


XLVII.

Știu ce gândești fără cuvinte în
Tăcerea nopților obtuze
Eului tău i-am promis
Facsimile scrise de aripi îngerești
Aurul filigranat în vise
Nu-ți poate compromite amintirea
Iluziilor ce odată au fost
Albastre nopți în dans de menuet
…