Domnule judecător
Mă declar nevinovat,
Victima, într-un cotor
Mic de măr s-a-mpiedicat ;

Eu, ședeam civilizat
După colț, îmi curățam,
Cu cuțitul confiscat
Unghiile ce le am,

Iar defunctul, cum făcu,
Noapte fi’nd, așa, spre zori,
În cuțitul meu căzu
Și-asta de vreo șapte ori ;

A fost clar un accident,
Și-am vrut să-l salvez, atât,
Când gagiul, violent,
Lanțul mi l-a pus de gât,

Însă ce-i mai eronat
Că i-aș fi săltat și-un pol,
În dosar fi’nd menționat
C-avea portofelul gol,

Iar de ceas…nici n-a avut,
Scrie-ntr-un proces-verbal,
Și dacă-i de necrezut
S-o declare personal,

Fi’n’c-atunci e de prisos
Ca s-o mai lungim, cumva,
Că al dracu’ mincinos
Nici mort nu va declara.

Valeriu Cercel