Ma trezesc in strigatul noptii
Te strang la piept, dar esti rece... si ma doare.
Dincolo de incaperea tacerii te ridici si
Pleci in ceata mortii.

Singuratatea imi apasa tamplele
Iar tu esti departe, pierdut printre stele.
Simt cum ma inlantuie agonia fierbinte, te iubesc...
Si ultima speranta se topeste intr-o candela.


Ma trezesc,
La geam privesc cum noaptea mi te arata,
Dar nu mai plang si ma incing cu lantul slabiciunilor lumesti.
Si ca o fantoma, reinviata din negura trecutului o veche pasiune ma cuprinde.
Si iti dedic aceste versuri, tie, ca o ultima speranta.