poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ din valea lui Hinom ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-11-11 | |
Grămezi de gunoi, diamante, umbre, sinele-mi e benă,
gunoier îmi sunt, răscolind mormanul lucrurilor sterpe, cu un băț hai-hui, mă îndemn agale să fiu Eutherpe și să cânt neantul, care mă înalță, tot mai jos spre Gheenă. Nu mă-ndur s-arunc nici un gând, sacru sau drăcesc, când voi mai avea voie de la zeu, să adun recolte, ce au fost, când voi mai putea să-mi revendic iar, multe fără rost, toate ale mele, (viața-i simplu ou pe care-l clocesc)? Simt că mă scufund printre piramide, fețe, știri, ce mă mai susține, sus pe coaja lor când, de am un lanț, nu-l pot agăța de fuior și ceață, iarbă de pe șanț, bătută de vânt, cum pot trece-un cui doar prin amintiri? Nu pot prinde-n laț grămezi de gunoi, diamante, fețe fără orificii nu m-agăț, zeul nu mai vrea, iar să mă răsfețe
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate