poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-11-10 | |
Mereu aceiași ultimă zi
Să ne întâlnim iubito măcar pentru câteva clipe, Pentru câteva clipe de sinceritate fluidă… Să plângem, să plângem până s-or descompune ochii în lacrimă, Până v-om inunda grădinile suspendate de cer. Noe, la ce să mai vie Noe cu arca? Acum când nebunii lumii ne-au lăsat fără cârmă. Am orbecăit căutând calea spre fericire Deși fiecare ascundem câte jumătate de drum. Geaba am jumulit timpul de pene Alții i-au muls secundele până la os. Să plângem până sub tălpi ni se va deschide groapă, Până va coborî funie de pe-o grindă de cer. Știu, sunt destui ce așteaptă să ne tropăie lutul Acum când râvnim la îmbrățișarea supremă. N-are a face, calce ei în picioare frunza ruptă din piele, Bruma scuturată din iris, Mugurii pogorâți în cămașă de cruce să-i calce! Noi, cuminți într-un bob de piatră Împleti-vom inele din spirale de suflet Pentru cea de a doua venire. P.S. Ce zici, acest poem de amăgit întunericul Îl lăsăm ca bilet de adio, căscaților lumii? Măcar în al douăzeci și cincilea ceas să-nțeleagă Că iubirea nu se rezumă nici într-un certificat de deces.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate