Suntem singuri in univers ?


Controversata intrebare ... care merita o explicatie practica , avand in vedere cate sub teorii si probabilitati s=au format plecand de la premize gresite sau inexacte . Un raspuns sigur este inca imposibil , dar cea nu va fi pe placul omenirii . Amintesc faptul ca cele discutate mai jos sunt bazate pe legile si procesele existente in lume . Ipotezele pot fi gresite , dar atunci nu eu voi fi vinovata de acestea .

A doua lege a termodinamicii sustine ca totalul dezordinilor sau al entropiilor din univers creste cu timpul . Aceasta crestere este invariabila si direct proportionala cu spatiul , cat si cu timpul . Cat despre dezordinea unei singure unitati , cum ar fi dezordinea unui trup , aceasta creste odata cu dezordinea din exterior . Astfel viata poate fi definita ca un sistem ordonat care se sustine pe sine insusi si se apara de tendinta generala de dezordine . Acest sistem este unul care se poate inmulti , adica poate crea sisteme similare , independente si ordonate . Pentru a exista aceste procese , sistemul in cauza trebuie sa transforme energia ordonata precum hrana , lumina solara , curent electric s.a.m.d. , astfel incat sa il sustina d.p.d.v. biologic .

Daca toate constantele fizice care stau la baza formarii , existentei si functionarii vietii aveau alte valori , cat de putin diferite , atunci nucleul atomului de carbon era instabil , sau electronii impiedicau functionarea ca atare a nucleului . Functionarea universului , asa cum o cunoastem noi , arata ca universul a fost special creat pentru a sustine existenta rasei umane . Principiul antropic de baza sustine acest fapt , bazat pe adevarul universal si demonstrat prin simpla noastra existenta si rezistenta in timp . Daca universul nu ar fi fost propice vietii , atunci noi nu ne-am mai fi intrebat de ce el este construit in acest fel , si nu pe baza altor legi si principii .
La formarea universului , acum 15 bilioane de ani , anti materia si materia care au alcatuit big bangul in sine , s-au ciocnit emanand energie . Atunci cand o particula de materie (un electron normal , cu energie negativa) se ciocneste cu o particula de anti materie (un electron pozitiv , corespondentul celui negativ material) , ambele particule dispar in totalitate si este emanata energie . In tot acest proces , carbonul nu exista : substantele primare au fost litiu , beriliu si heliu . Temperatura ambientala era atat de ridicata (3300 grade Celsius) incat toata materia era concentrata in particule de protoni si neutroni . Formarea hidrogenului a permis circularea fotonilor , iar radiatiile produse de fotoni au facut temperatura sa scada la -270 grade Celsius . Dupa 10 bilioane de ani de la aceasta s-a format sistemul nostru solar , din reactiile care au avut loc intre gaze si ramasitele stelelor existente . Alcatuirea Terrei s-a bazat pe carbon si oxigen , care au format moleculele de ADN . Cele 4 tipuri de acizi nucleici (cistozina , guanina , adenina si tiamina) si felul in care acesti acizi sunt compatibili (adenina cu tiamina si guanina cu cistozina) in lanturile de ADN , asigura o secventa genetica unica pentru fiecare individ si stabilesc un proces de replicare al informatiei genetice . Proteinele si substantele chimice produse de acizii nucleici poarta mai departe instructiunile exacte de replicare . ADN-ul uman insumeaza o cantitate de 3 bilioane de acizi nucleici , insa majoritatea informatiilor produse sunt inactive sau latente . Ceea ce este activ si ceea ce creeaza reproducerea , cele 100 de milioane de biti de informatie , este ceea ce defineste fiecare individ in parte . Pe parcursul evolutiei omului , s-a constatat ca ADN-ul se schimba cu cel mult un bit pe an , proces lent care a facut din maimuta om .

Evolutia a avut la baza selectia naturala , posibila prin mutatii genetice aleatorii . Aceasta faza darwiniana a durat 3,5 bilioane de ani , si a permis omului sa isi dezvolte un limbaj si sa faca schimb de experiente si informatii . Insa in ultimii 10.000 de ani , rasa umana a intampinat etapa denumita "transmisia externa" : informatia genetica transmisa din generatie in generatie prin ADN nu s-a schimbat substantial , dar informatia externa (carti si alte forme externe de conservare a informatiei) a crescut considerabil . Astfel ca evolutia umana nu poate sa se refere doar la modificarea substantei genetice , pentru ca ea nu este singura care decide viitorul unei rase . Informatia externa are un raport evident si este clar ca omul este mai mult decat informatia genetica pe care o detine , desi multi oameni de stiinta refuza sa o includa in factorii cauzatori ai dezvoltarii umanitatii la nivel planetar . Este foarte posibil sa nu fim cu nimic mai inteligenti sau mai puternici decat mostenitorii nostri din pesteri , dar informatia pe care o detinem este un avantaj clar in fata lor . Mutatiile genetice si replicarea ADN-ului nu pot explica singure o asemenea evolutie sociala , de la stadiul de pestera la tehnologia din ziua de azi . Este remarcabil cat de repede se transforma societatile , cum inmuguresc noi tehnologii ... diferenta este vizibila chiar si la 20 de ani , si o dovada simpla este diferenta de mentalitate intre parinti si copii . Evolutia pare sa se "grabeasca" din ce in ce mai mult , astfel ca genetica nu poate explica acestea pentru ca informatia genetica are un ritm constant de replicare si evolutie . Ultimii 300 de ani pentru omenire au fost cruciali , si descoperirile stiintifice din cursul acestor ani demonstreaza rolul informatiei externe in evolutia rasei umane .

Ritmul de avansare al informatiei genetice este cu mult inferior ritmului de avansare sau , mai bine zis , ritmul de acumulare al informatiei externe . Creierele cu care procesam informatia , din ce in ce mai multa si mai diversificata , sunt aceleasi creiere darwiniene , care fac fata din ce in ce mai greu acestei provocari externe . Fiecarui om ii revine o parte din uriasa cantitate de cunoastere , de informatie , si fiecare se va specializa intr-un domeniu . Instinctul violent asigura pe vremea pesterilor supravietuirea , dar in ziua de azi , evoluand , va duce irecuperabil la distrugerea rasei umane . In concluzie , omul cu un ADN cu componente instinctuale si violente , pe care nu il poate modifica (cel putin la momentul de fata) , in posesia informatiei externe , va aduce sfarsitul lumii : razboaiele nucleare sunt un pericol real , pentru ca omul este insetat de informatie si putere si nu isi controleaza instinctul violent . Acesta demonstreaza ca genetica a ramas in urma , iar cantitatea de informatie externa a devenit coplesitoare : o ecuatie cu factori inegali , care va fi rezolvata doar prin disparitia omenirii . O alta posibilitate , bine venita avand in vedere contextul politic mondial din ce in ce mai tensionat , s-a ivit la orizont : neavand timpul si resursele sa astepte o evolutie darwiniana si naturala a ADN-ului , omul incearca tehnici de imbunatatire a informatiei genetice , de "evolutie fortata" . De la repararea unor trasaturi sau boli controlate de o singura gena , cum ar fi distrofia musculara , sa va trece la imbunatatirea altor aspecte umane , controlate de mai multe gene , cum ar fi inteligenta sau instinctele , in special instinctul agresiunii , care ne pune in pericol , in conditiile in care este exercitat de oameni asupra oamenilor sau asupra planetei care ne sustine .

Este uimitor cum viata inteligenta s-a dezvoltat pe Terra . Mai multe aspecte au favorizat acest fapt , aspecte inexistente pe alte planete sau in alte galazii cunoscute . De la prima forma de viata unicelulara pana la forme de viata pluricelulare au trecut 2,5 bilioane de ani . Odata cu aparitia fiintelor pluri celulare , viata inteligenta a devenit posibila . Evolutia a fost de aici un proces natural , de asimilare si adaptare . Asteroidul care a exterminat dinozaurii acum 70 de milioane de ani , lasand in viata cateva specii de mamifere , ar fi distrus in totalitate omenirea , daca aceasta ar fi existat atunci . Stadiul in care a ajuns omenirea astazi se datoreaza unui pur hazard : Terra a avut norocul de a nu mai fi lovita de un alt asteriod sau corp stelar atat de mare , incat sa distruga formele de viata . Alte planete din galaxie se pare ca nu au avut acelasi noroc . Perioada optima la care o planeta este lovita de un asteriod si afectata astfel incat , daca ar fi viata pe ea , aceasta viata sa fie exterminata , este de 20 de milioane de ani .
Probabilitatea ca in univers sa existe viata inteligenta , inafara de oameni , este mica . Considerand ca viata inteligenta exista dar omenirea nu o poate inca detecta , arata ca celelalte posibile civilizatii ne sunt cu mult superioare . Cea mai simpla situatie este cea in care ei ne-au descoperit , dar nu au nici un interes fata de planeta si civilizatia noastra . Cea mai dramatica posibilitate ar fi sa ne descopere pe viitor , si sa ne faca nou ceea ce a facut Columb in America .