poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-10-08 | |
Destinul îmi zâmbește fățarnic și perfid,
Văzând că-n disperare oprit stau la răscruce. În calea vieții mele noi drumuri se deschid... Cum pot să aflu calea ce spre lumină duce? De-atâta timp cărarea m-a purtat prin beznă! De-atâta timp ciulinii mi-au sfâșiat piciorul Și colți dușmani de pietre m-au rănit în gleznă, Că tot ce mă mai poartă e jalea mea și dorul... De-atâta timp durerea mi-a fost însoțitoare Pe drumul de-ntuneric și de singurătate Că mi-a murit speranța în inima ce doare Și – neiubit de nimeni – mă reascund în noapte... Pribeag pe cărăruia cu meandre și suspine, Pe lângă voi, adesea, pașii m-au purtat... Eu, nevăzut și singur, v-am dorit doar bine! Eu, nemângâiatul, dureri v-am mângâiat! V-am alinat durerea cu suflet și cu sânge Și tot ce-i bun în mine cu drag v-am împărțit. M-ați sfâșiat cu sete, luptând a vă ajunge Și-apoi, cu nepăsare, din nou m-ați izgonit! Acum stau la răscruce, prea obosit să pot S-aleg o cărăruie ce poate fi greșită... Eu nu cer decât dreptul ca, până să fiu mort, Să simt cum e iubirea curată și-mplinită!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate