poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-10-08 | |
OFRANDÃ
Motto: “Homo homini lupus” Bărbatul - lup, femeia - căprioară, Ipostaze vechi a două destine, Femeia ce vremelnic e fecioară Este purtată-n gândul lui de câine. Și sufletul, sensibil, se-nfioară De cruzimea viitoarei vânători, Iar lupu-ar vrea s-o muște făr's-o doară Și s-o mângâie a labelor strânsori. Dar foamea, ce îi curge ca prin vine, Innebunește gândul lui de fiară Și nu mai știe de e rău sau bine Și-ar vrea să o mânânce făr' să moară. Căprioara știe de destinul ei, Hipnotizată-i la vederea morții, Abia schițeaz-un gest din vrerea ei Și cade fulgerată-n voia sorții. Iar lupul, ca un preot din vechime, Inchinător altarelor barbare, Despică pieptul căprioarei știme Și inima i-o-ngroapă sub altare. Apoi, în liniște, privește trupul, De parcă l-ar vedea întâia oară... O dramă consumată în tot timpul: Bărbatul-lup, femeia - căprioară.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate