Măria Voastră

Această haină ruptă în genunchi,
Această haină ruptă toată-n coate,
Pom plin de roade, pe al cărui trunchi
S-au cățărat omizi iluminate –

Această piesă cu actori nebuni,
Décor din care smulg nenorociții
Tot ce e bun, din toți cei ce sunt buni,
Și cârma o înneacă troglodiții –


Acest izvor în care stele lungi
Au ridicat atâta zid, și garduri –
Luceferi ce adună apa-n pungi,
În conturi, în valute, și pe carduri –


Acest exod de robi, și de țărani,
Spre sfânta țară a chenzinei sfinte,
Ce le ia munca, și le dă ca bani
Doar lacrimi de copii, și de părinte –

Acest talcioc în care lupți, sau mori,
În piața mare, dacă nu pui botul -
O budă-n care mor gladiatori,
Și Cezarii, atotpotenți, iau totul –


Acest chibrit ce scapără-n nimic,
Și foc ce nu mai arde, căci nu are
Nici lemn, nici viitor, nici firfirc,
Doar circ, în care-nvinge cel mai tare –


Această iarbă-uscându-se încet,
Acest deșert care ne împresoară,
În care limba bate-un clopot, biet,
Pe limba Ta, Măria Voastră. Þară…