Era o zi in Bucuresti
Geroasa-ntunecata,
Multe sperante nu-mi dadea
S-o cred adevarata.

Veneam acasa fara chip
Fara suflare-n mine,
Dar un miracol s-a produs
Si ea vorbea cu mine.

Nici nu stiam daca visez
Sau daca sunt pe luna,
Era frumosa, inocenta
Vroiam s-o tin de mana.

Si uite-asa a inceput
Povestea mea nebuna,
Cu o craiasa din povesti
Cu sufletul de zana.

Traiesc si azi acelasi vis
Cu fata din poveste,
M-aplec cu drag in fata ei
A mea acuma este.