poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1165 .



Peregrin
poezie [ ]
Sfârșit

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [cvasiliu ]

2007-07-18  |     | 



Motto
“Farewell! a word that must be, and hath been --
A sound which makes us linger; -- yet -- farewell!”
G.G.Byron


Prin voalul ploii sfâșiat cu dreapta,
Obrazul lis al unui vechi lăcaș
Al Domnului se bucură, când treapta
I-o pângăresc cu blestemații pași.
Un clopot bâlbâit. Se-ntoarce mila
Sedusă de mizerie, din nou,
Când văd ascuns’-o droaie de copii la
Colțul bisericii, lângă metrou.
Se gudură viclean pentru’a culege
Rodul pervers, metalifer și fals;
Mă recunosc izbăvitor și rege
Și mă rotesc cu pași mărunți, de vals,
Pân’amețesc și cad sleit, grămadă,
Din malul blând în apele adânci;
Rămân zvâtat ca viermele în stradă,
Chemând izbăvitorul somn, pe brânci.

Lovit perfid, în inimă, de boală,
Dup’un minut, o oră sau un an
De reverii și-alienări, în poală,
O babă șchioapă îmi arunc’un ban.
Convalescent, îi multumesc din buze
Și-mi pare că în urmă o aud
Cu-n glas iernatic cum își cere scuze
Că e săracă. Sunt rănit și ud...
Prin cioburile minții își revarsă,
Deasupra Bucureștiului, în zori,
Un curcubeu cu temelia-ntoarsă
Către văzduh, povara de culori.
Vigoarea razei sfârtecă orașul;
La orizont, vituperantul disc
Își părăsește-nfometat sălașul
Cu țipătul de dragoste în plisc.
Mă eschivez atacului la umbră,
Lângă ruina unui dud pitic
Și bântuit de-o presimțire sumbră
Ca un profet din Þara Sfântă, zic:
“Pe calea Occidentului, bătrâne
Oraș de slugi cu sufletul fetid
Și destrămat de armonii păgâne
Atâtea porți în față ți se-nchid!...
Pe coala Europei ești o pată-
Fugara amintire-a unui vis;
N-ai fost și nu vei fi vreodată
Demn de blazonul tău: Micul Paris”

Opresc aici șuvoiul gros de rimă,
Cerșind clemență, cinic și spășit,
Căci plăsmuirea minții nu-i o crimă
Ci-un adevăr neîntâmplat.Sfârșit!

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!