Un nor, o seara, e-ntuneric,
Un drum se pierde printre pomii nalți,
E drumul, care-mi fura ochii și ideea,
Și care mi te duce, punând si lacrimi pe obraji.

E cea mai lunga așteptare,
Atunci când știi ca ești dorit.
E cea mai mare ilegare,
Când drumu-ți fură un iubit.

Și numai drumul știe să șoptească.
Un vis, o patimă, un dor.
Și numai drumul știe să întoarcă,
O viață, o speranță, un amor.

Mi-e dor de cel furat de drumuri,
Mi-e dor de ochii și de șoapta lui,
Sunt drumuri care duc în lume
Și drumuri ce aduc iubiții .... Înapoi.


Ingrit