Orașe murdare, sate triste, noroi până la genunchi,
O lume a nimănui în care cutreieră vântul
Fețe tumefiate, schimonosite de frică,
De foame, printre reclame multicolore
Și jeep-urile slinoșilor bogătași, tâmpi, cu bale la gură.
O lume putredă, un smârc, o butaforie a diavolului
Care cutreieră discotecile și ademenște fetele, făcându-le curve
Caut un loc curat, cu iarbă, cu două-trei flori
Cu umbră, dar totul e pătat de motorină
Pârjolit de focurile de weekend
Înțesat de pachete de țigări și recipiente de plastic
Fac mâna greblă, adun toate aceste murdării
Și le îngrop la doi metri adâncime
Apoi îmi înalț cort, fac altar, ard tămâie
Și mă rog la Domnul Dumnezeu întreitul
Dar el nu aude, nu vede, nu vrea. Atunci îmi fac chip cioplit
Și mă rog în taină la idoli.