Soarele doarme tăcut,
Peste secolul ce a trecut!
Oceane pline de speranță calme și roșii,
Îmbrățișări arzătoare sunt lăsate să se odihnească…
Pentru visele mele îmi păstrez viața,
Pentru dorințe imi admir nopțile,
Un adevar la sfrșitul timpului,
A-ti pierde speranța este o crimă!

Aș vrea ca aceasta noapte, sa dureze o viață,
Întunericul ce mă-nconjoară – țărmul Mării Solare,
Aș vrea să apun cu soarele
Dormind, plângând… cu tine!

Durerea are o inimă de om,
Care pleacă de la dumezeul meu…
Voi călători peste mii de siteme solare
Și nu voi avea unde să mă duc…
222 de zile de lumină,
Vor fi dorite de o noapte,
Doar o clipă în jocul unui poet
Pâna ce nu mai e nimic de spus!

Aș vrea să…