Îmi povestești ce vreme frumoasă e pe strada ta,
deși noi locuim între tratate de drept penal,

Nu te mai incită puloverul meu grena
de la școala de fete,
dantelăriile mele te fac să guști
crema de brânză din reclama la îngeri,
mă adorai când eram tunsă scurt
și-mi lăsam genunchii prin copaci.

acum îmi port rochia neagră de poliester
în pauza de la teatru ne facem bagajele
și incendiem câțiva porumbei
apoi tu plângi
pentru visele care nu mai planează în avioane cu motor

îmi crestezi linia vieții, inima mea devine un măr roșu
pe care ți-l întind:
muști și-ți lingi sângele meu de pe buze.