cu noaptea plecată să împrumute luna
alunec spre tine gând
încerc să prind o stea spre un alt cer
unde se vând vise cu tine iubită

cand te visez
din cununa nuntașilor greieri
alerg să îti sădesc floare
în versul ce îți cântă adormit pe piept
așteptându-te mireasă

legănat între neant și cenusa viselor
întotdeauna cu unul mai puțin
te strig din durere
pentru a călca în dragoste
iar tu
mă arunci eternului
fără să fii înțeles acel cuvânt
născut odată cu tine
iubire

mâine
mă găsești în curcubeu
pictez petale pentru un sărut
voi ridica dorința în dreptul buzelor
fără sfârșit

încă mai am inima în dreptul visului
albatros cu lumea în zbor
pentru o atingere de cer