poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-03-24 | |
cateva cuvinte despre Odysseas Elytis:
pe numele sau adevarat Odysseas Alepouderis, s-a nascut la 2 noiembrie 1911 la Iaclion, in Creta. a calatorit mult in strainatate, a fost prieten cu Pierre Reverdy, Andre Breton, Albert Camus, Rene Char, Picasso, Chagall, Ungaretti si altii. castiga in 1979 premiul Nobel penru literatura. ar mai fi multe de spus despre caracterul si despre viata acestui om, dar ma gandeam ca eu i-am iubit poezia inainte de a sti ceva despre el. asa ca cel mai bine este sa va las sa cititi. daca vreti sa stiti mai multe despre el si nu gasiti referinte, dati un mesaj. p.s. spunea cineva ca poezia lui nu poate fi analizata . singurul mod de a diseca poezia lui Elytis este de a incepe la randul tau un cantec. analiza unui poem din opera lui Elytis aluneca invariabil spre scrierea unui alt poem. SAPTE HEPTASTIHURI NOCTURNE I aflux de vise la aniversarea iasomiei de nopti in albul nesomn al lebedelor roua nascandu-se in frunze precum in cerul fara margine un sentiment al stelelor. II prielnic clar de noapte a adus tacerea si-o melodie furisata pe urma tacerii amanta vrajind vechi ecouri ramane umbra lanceda increderea ta fisurata si- acolo- toropeala fara de leac. III toti chiparosii spre miezul noptii intinsi toate degetele spre tacere la fereastra deschisa a visului se desira spovedania firul ei suie ca pe raza privirii drept spre stele! IV un umar gol ca adevarul scump isi plateste pretul in capatul acesta al serii ce lumineaza singura sub semiluna de taina a dorului meu. V violete rosii galbene amintirile au rapit noaptea nestrajuita i-au incarcat de somn bratele deschise pletele odihnite de vant ochii de tacere. VI noapte de negasit netarmurita durere pleoapa lipsita de somn pan la suspin suferinta e scrum pana la masura in talger apasa moartea panda supusa osandei capitale cand prin meandre desarte gandul se spulbera in poala noptii. VII frunte a noptii incununata de luna cand aria vazului si-o adjudeca umbrele durere pe masura urechii experte fara voie se naruie in ideea zadarnicita de melancolicul sunet al stingerii.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate