Ai niște ochi atât de mari...
parcă ar fi scoici;
atât de albaștri,
parcă ar fi mare,
ochii tăi.

Am încercat să-i ascult de câteva ori,
nu se aude marea...
nu se aude nimic.
Ochii tăi sunt muți
și singurul lucru care mă atrage la ei
e forma lor de scoică mută
și vizionară
care se ascunde uneori
în cochilia pleoapelor tale sidefii
și în valurile gândurilor mele.