Pentru tine,
eram atat de dispus sa-mi sacrific
doi ani din viata doar ca drumurile noastre
sa se intalneasca din nou. Am asteptat si am asteptat,
fara ca tu sa stii vreodata,
sacrificiul asta anonim.
Si se apropie momentul.
Insa nu!
Cand intalnirea e aici,
sunt tras inapoi de circumstanta.


Mi-ai influentat viata in atatea feluri,
si nici macar nu ne cunoastem bine.
Ce pot sa fac cand peste tot unde merg esti in capul meu?
Numai tu. Numai tu.
Trece vremea asa in nestire, traind amortit,
insa din cand in cand gandul la tine reizbucneste.
Regina mea salbatica.

Draguta, draguta incat ma doare in inima,
orice barbat ce te-a privit vreodata dorea sa te iubeasca.
Parul blond ce cade parfumat pe piele e de ajuns,
sa-i puna pe toti in genunchi.
Felul in care iti porti corpul...
distruge orice garda.
Privirea ta e din alta lume,
iar ochii tai de vis se uita
peste umar inapoi.
La mine.
Sunt asa de aproape,
incat pot sa te iau de mana.
Imi zambesti; si sunt tras inapoi.
Ochii mei varsa lacrimi speciale. Special pentru tine.

O sa traiesc toata viata cu povara.
Ce putea fi? Ce putea fi?
Te-am iubit de prima data cand te-am vazut,
si tot ce ai facut si tot ce ai spus m-au facut sa te iubesc mai mult.
Am o inima de otel, insa nu pentru tine...
Esti singura care ma faci sa simt,
impreuna e tot ce stiu.

Logica nu mai conteaza,
ma plimb cu tine intr-o lume,
ce nu exista.

Soarele rasare!,
te ridici de-aici si privesti pe cer ceva.
Adie vantul prin parul prins cum stii,
imi ridic mana si miroase a parfumul tau.
O lacrima cade din paradis,
apoi imi arati ceea ce esti.

In curand drumurile noastre se despart.
Voi sta la rascrucea lor,
sa te mai vad o data.
De fapt te asteptam de mult acolo.
Iar cand apropii, eu trebuie sa plec.
Si de n-ar fi nimic de zis...
dac-s avea ocazia.

Te-am iubit intotdeauna,
si acum ca nu te voi avea,
te voi iubi mereu.